Ca bobul viu
Ea l-a păstrat de ziua îngropării,
Cu dragoste în vasu-i adunat,
În strop cu strop din sine adăpat
Cu dragostea din clipele iertării.
Și-a amintit de clipele-ndurării
Și-a vrut un dar, cu mir încoronat
Să-i dăruie Acelui ce-a iertat
Păcatul ei din chinul săturării.
Și-a amintit de clipa sărutării
Picioarelor și stropii ce-a vărsat
În vasul scump pe rând i-a adunat.
Din dragoste, și timpul așteptării
De-mbălsămări, din viață s-a scurtat,
Ca bobul viu în unda deșteptării.